en-USro-RO

| Login
24 iunie 2017
 
Omul viaţa şi piaţa. Elemente de doctrină socială a Bisericii
Omul viaţa şi piaţa. Elemente de doctrină socială a Bisericii

An aparitie: 2008 Format: 17x24
Editie: I ISSN: 1453-8075
Pagini: 250 Pret: 9 lei

Cumpara online de la Libraria Sapientia
Vizualizeaza online aici.

Wilhelm Dancă
Pentru promovarea valorilor etice şi spirituale în activităţile economice

Institutul Teologic Romano-Catolic "Sfântul Iosif" şi Confederaţia "Caritas" România au organizat în perioada 16-17 aprilie 2008 un simpozion cu tema "Omul şi piaţa", prin care s-a încercat indicarea căilor de vestire a evangheliei în lumea economică din ţara noastră. În Editorial, după ce ilustrează contextul şi oportunitatea acestui eveniment cultural, pr. Wilhelm Dancă rezumă ideile esenţiale ce au revenit în mod insistent fie în cadrul conferinţelor, fie în orizontul întrebărilor şi comentariilor participanţilor: rolul creştinilor laici în aplicarea principiilor evangheliei în societate, necesitatea unor reforme profunde la nivelul instituţiilor şi a practicilor economice, raportul dintre morală şi economie. În finalul articolului, pr. Wilhelm Dancă aminteşte numele autorilor ce au făcut posibilă apariţia acestui număr 21 al revistei Dialog teologic.

COMUNICĂRI

Card. Raffaele Renato Martino
Compendiul de Doctrină Socială a Bisericii

În octombrie 2004, Consiliul Pontifical pentru Dreptate şi Pace a publicat Compendiul de doctrină socială a Bisericii. Acest document schiţează într-un cadru unitar şi într-o manieră sintetică învăţătura socială care este rezultatul reflecţiei magisteriale şi al angajării permanente a Bisericii pentru apărarea valorilor evangheliei. În articolul de faţă, card. Raffaele Renato Martino expune în mod succint de ce a fost necesară apariţia acestui compendiu, întrebările şi provocările la care încearcă să răspundă şi principiile ce stau la baza doctrinei conţinute în acest document: primatul şi demnitatea persoanei, principiul binelui comun, solidaritatea şi subsidiaritatea. În concluzia studiului, autorul exprimă convingerea că doctrina socială este indisolubil unită cu caritatea pe care Dumnezeu o manifestă faţă de omenire şi pe care noi trebuie să o imităm în raporturile reciproce. Această învăţătură nu reprezintă o abstracţiune, ci un principiu ce edifică şi astăzi o "civilizaţie a iubirii".

Bartolomeo Sorge, SJ
Dimensiunea etică în economia contemporană potrivit magisteriului social

De-a lungul istoriei, omenirea a trecut prin mai multe crize pe care le-a depăşit, dar care i-au marcat identitatea. Astăzi omenirea înregistrează o perioadă caracterizată de criza economică şi de cea etică sau axiologică. În articolul de faţă, Bartolomeo Sorge abordează această temă de mare actualitate adoptând o metodă specifică Bisericii: a vedea - a judeca - a acţiona. În prima parte, autorul surprinde fenomenologia crizei economice de astăzi, ce are repercusiuni globale. Asistăm la o criză structurală, diferită de cea conjuncturală, pentru că transformă cultura, valorile şi instituţiile. Quid agendum? Autorul propune două soluţii: reforma întreprinderii şi reforma statului social. Deşi în acest studiu sunt remarcate aspectele negative ale societăţii contemporane, mesajul său emană un suflu plin de speranţă, deoarece, în spatele noilor provocări, autorul întrevede ocazii de a progresa.

Mons. Ioan Robu
Salariul just şi condiţiile de unitate ale familiei în doctrina socială a Bisericii

"Salariul just" ocupă un loc de prim rang în magisteriul social al Bisericii. Acest concept este tratat în mod amplu şi de ştiinţele sociale şi, mai ales, de cele economice. În articolul de faţă, Mons. Ioan Robu expune implicaţiile inerente conceptului de salariu just, aşa cum reiese din doctrina socială a Bisericii, din enciclicele sociale ale papilor, începând cu Rerum novarum (1891) a papei Leon al XIII-lea. Principiile pe care se bazează acest sector al învăţăturii sociale sunt: munca este "personală" pentru că este inerentă, dar şi utilă persoanei umane, iar retribuţia primită este rodul legitim, proporţional şi inalienabil al muncii. În contextul dezechilibrului economic ce marchează piaţa globală, aceste directive ale teologiei morale sociale reprezintă soluţii operative ce apără demnitatea persoanei umane, dar care pot fi aplicate şi în economia mondială.

Wilhelm Dancă
Omul şi economia de piaţă astăzi

Există o strânsă legătură între fenomenul uman şi sistemele economice, deoarece aceste sisteme îşi propun, chiar dacă nu reuşesc decât în parte, să fie în slujba şi pe măsura omului. Pornind de la acest defect intrinsec al oricărui sistem economic, autorul studiului pledează pentru umanizarea permanentă a activităţilor economice, ilustrând câteva principii de doctrină socială a Bisericii cu referire strictă la mediul economic. De asemenea, studiul subliniază situaţia complexă a economiei de piaţă din România şi oferă ca soluţie de limpezire crearea condiţiilor umane de dezvoltare în lumina magisteriului Bisericii şi urmarea unui exemplu strălucit propus de omul de afaceri canadian Robert Ouimet, care uneşte etica şi profitul în dezvoltarea întreprinderii industriale. În final, autorul îşi exprimă speranţa într-un nou umanism creştin ce poate configura o lume a afacerilor fondată atât pe dezvoltare şi bunăstare, cât şi pe solidaritate, caritate şi cultură.

Petre Semen
Protejarea claselor defavorizate. Grija faţă de bătrâni

Prevederea respectului şi a grijii faţă de părinţi face parte din cele Zece Porunci. Această poruncă însă se încadrează într-un sistem de gândire ce acorda o atenţie specială celui în vârstă, într-un sistem în care a fi bătrân nu prezenta o conotaţie depreciativă, ci era expresia unei venerabilităţi distincte. Despre acest aspect tratează pr. Petre Semen, ce şi-a propus să exprime viziunea despre protejarea acestui sector social în societatea israelită şi concepţia biblică despre respectul datorat părinţilor. În prima parte, autorul expune atribuţiile politice şi familiale ale bătrânilor, precum şi datoriile celor tineri, ce le acordau ascultare şi respect datorită reverenţei ce o arătau lui Dumnezeu, "Cel vechi de zile" (Dan 7,9). Isus Cristos nu a desfiinţat aceste prevederi ale Legii lui Moise, ci a cerut fidelitate faţă de sensul lor primar. Astăzi, când diferenţa dintre generaţii pare a lua dimensiunile unei diviziuni în opoziţie, mesajul Sfintei Scripturi răsună ca un semnal de alarmă ce aminteşte de prezenţa predilectă a lui Dumnezeu în părinţi, în cei lipsiţi şi uitaţi.

Iosefina Cristina Loghin
Bogat în Uniunea Europeană şi sărac în România?

Pe 1 ianuarie 2007, datorită progresului pe plan social şi economic, România a fost admisă în Uniunea Europeană. În ciuda acestei integrări de iure, în realitate se pot observa discrepanţe evidente între sistemul economic românesc şi cel al celorlalte state europene. Studiul Iosefinei Loghin doreşte să prezinte situaţia de bogăţie sau de sărăcie a anumitor categorii de vârstă pentru care societatea din România caută soluţii de bunăstare şi de împlinire. Prima categorie descrisă este cea a persoanelor în vârstă ce devin din ce în ce mai numeroase şi au nevoie de instituţii caritabile capabile să le ofere îngrijire la domiciliu sau în centre specializate. Urmează persoanele salariate care, în multe cazuri, în ciuda remuneraţiei primite, trăiesc în sărăcie. În ultima parte a articolului autoarea analizează cauzele sărăciei în rândul copiilor din mediul rural şi urban. Împotriva inechităţilor ce afectează aceste categorii speciale, autoarea reafirmă necesitatea aplicării principiilor evanghelice ale dreptăţii şi carităţii, principii eficiente şi astăzi în edificarea unei lumi mai bune.

Giani Manzone
Expansiunea pieţei şi monetarizarea vieţii

În Europa, piaţa a încetat să fie o instituţie periferică şi a devenit un aspect central al societăţii occidentale moderne. Această transformare cu caracter globalizant are puternice implicaţii etice şi sociale. Studiul Mons. Giani Manzone încearcă să demonstreze că această piaţă are limite - "aceasta este teza noastră, adică a afirma că piaţa îşi are locul ei în viaţa umană". Autorul afirmă cu obiectivitate că piaţa comportă prosperitate, dezvoltarea culturii şi a democraţiei, însă poate constitui şi un pericol atunci când priveşte istoria din prisma utilităţii, a supravieţuirii genetice şi a transformării bunurilor şi persoanelor în mărfuri. "Piaţa multiplică disponibilităţile materiale, dar slăbeşte sensul bunurilor posedate de om. Omul are mai mult decât foloseşte, dar mai puţin decât este de ajuns". Această critică obiectivă făcută civilizaţiei mercantile nu are un scop polemic, ci urmăreşte pregătirea elaborării unui proiect politic şi social care să corespundă exigenţelor de calitate ale vieţii umane.

Ursula Nothelle-Wildfeuer / Gerhard Steger
Mesajul social papal şi raportul său cu economia de piaţă de la "Rerum novarum" la "Deus caritas est"

Începând cu Rerum novarum, în magisteriul social papal întâlnim declaraţii despre premisele centrale ale liberalismului şi ale economiei de piaţă. Aceste intervenţii papale nu au ca scop amestecul în afacerile politice sau economice, ci reprezintă expresia grijii oneste a Bisericii faţă de binele şi mântuirea oamenilor. Asupra acestui aspect se opreşte studiul de faţă ce începe prin prezentarea evoluţiei implicării Bisericii în domeniul doctrinei sociale prin intervenţiile papilor. Acestea înfăţişează puncte concrete de contact cu realitatea economică prin abordarea principiilor constitutive ale economiei de piaţă: proprietatea privată, libertatea contractului şi concurenţa justă. Papii nu au denigrat aceste principii juste, ci au sugerat posibilitatea reconcilierii lor cu principiile evangheliei. Articolul se încheie prin indicarea motivului implicării sociale a Bisericii, care şi astăzi, în contextul transformărilor la nivel global, nu poate fi dispensată de datoria de a trezi forţele spirituale ale carităţii şi dreptăţii.

Ioan Vicovan
Lucrarea slujitoare a Bisericii. Modele şi repere ale filantropiei Bisericii Ortodoxe Române în trecut şi astăzi

Diaconia şi filantropia reprezintă două caracteristici specifice ale Bisericii primare, dar şi ale Bisericii de-a lungul istoriei. Aceste două acţiuni concretizează imitarea Mântuitorului care a mers pe calea omului către om. Astăzi, când mentalitatea materialistă determină persoanele să acumuleze bunuri şi proprietăţi, studiul pr. Ioan Vicovan propune revenirea la teologia Sfinţilor Părinţi cu privire la rostul bunurilor materiale. Autorul nu se opreşte doar la învăţătura lor, ci ilustrează şi acţiunile concrete ce le întăresc mărturia: ospitalitatea, pomana, donaţiile şi înfiinţarea de spitale. În final, Ioan Vicovan prezintă institutele filantropiei din trecutul şi din prezentul Bisericii Ortodoxe Române, prin care aceasta încearcă să celebreze "Liturghia de după Liturghie" prin slujirea omului lipsit şi suferind.

Antoine Sondag
Statul, piaţa şi al treilea sector. Perspective asupra darului şi a gratuităţii

În economia de piaţă fondată pe principiul profitului maximal şi al concurenţei directe este dificil să se aplice doctrina gratuităţii şi a darului, care, din punct de vedere economic, reprezintă o pierdere nejustificată. Şi totuşi, afirmă Anton Sondag, omul, în afară de nevoile materiale, are şi nevoi relaţionale şi spirituale. Datorită acestor aspecte antropologice, economia trebuie să accepte faptul că este limitată şi că în societate e necesară prezenţa darului şi a gratuităţii. Prin dar se creează relaţiile umane, iar prin schimbul de daruri - liantul social. Astfel, gratuitatea creează societatea; piaţa nu creează societatea, dar o presupune. Tocmai prin extinderea acestui sector al darului, creştinii pot promova un echilibru în societate şi în piaţa bunurilor şi serviciilor. Aceasta nu este doar o constatare sociologică, cât, mai ales, o exigenţă ce aşteaptă un răspuns prin acţiunea concretă a creştinilor.

Egidiu Condac
Necesităţile locale şi politicile globale

Un principiu important în doctrina socială a Bisericii este cel al subsidiarităţii; acest principiu reglementează raportul dintre inferior şi superior, dintre local şi global, iar în contextul globalizării, respectarea lui este foarte necesară datorită implicaţiilor acestuia în relaţiile dintre oameni, instituţii şi state. Despre această realitate vorbeşte articolul pr. Egidiu Condac, ce se deschide prin prezentarea anticipărilor foarte vechi ale globalizării în Biserică şi în caracterul ei de universalitate. În faţa acestei globalizări "confesionale", societatea contrapune o globalizare socială, economică şi politică ce influenţează în mod real omul şi cultura. Acest proces tinde să ignore nevoile locale ale indivizilor şi ale statelor. Pentru a transgresa această situaţie defavorabilă inferiorilor şi minorităţilor, în finalul articolului autorul propune mai multe soluţii: articularea strategiilor ce apără binele comun, cunoaşterea şi anticiparea nevoilor comunitare, dezvoltarea comunicării dintre instituţii.

Anton Carpinschi
Ar fi posibilă o economie cu "faţă umană" în era globalizării?

Globalizarea s-a manifestat mai întâi ca un proces economic, însă treptat a exercitat influenţe majore asupra societăţii şi culturii, producând aplatizarea identităţii comunităţilor şi indivizilor concreţi. În acest context, se ridică întrebarea dacă este posibilă o globalizare cu "faţă umană". Articolul lui Anton Carpinschi începe prin enumerarea condiţiilor ce fac posibilă realizarea acestui deziderat. Împlinirea acestor condiţii presupune însă raportarea la transcendenţă, la un referenţial absolut situat dincolo de raţiunea naturală a cetăţii terestre. Pentru a ajunge la această raportare onto-teologică a economiei cu "faţă umană", e necesară construirea politicii "cu faţă umană", care este expresia politică a failibilităţii asumate ca un dat existenţial. Autorul conchide că acest model al politicii cu "faţă umană" ce promovează umanismul teocentric poate impulsiona o economie "cu faţă umană".

Joachim Wiemeyer
Provocările etice ale globalizării

Globalizarea a determinat intensificarea schimbului de bunuri şi servicii şi apariţia unui capital global mobil. Aceste transformări majore aduc cu sine atât speranţe, cât şi temeri, deoarece acest proces pare un colos ce nu poate fi dirijat. Articolul lui Joachim Wiemeyer vine în întâmpinarea acestor temeri şi expune dimensiunile dreptăţii sociale ce pot modela procesul de globalizare: participarea, dreptul la performanţă, egalitatea şanselor, dreptatea finanţării, echitatea dintre generaţii şi dreptatea necesităţilor. Mai mult, afirmă autorul, globalizarea prezintă avantaje potenţiale: libertatea investiţiilor şi dezvoltarea economiei. Pentru actualizarea acestor potenţialităţi, e necesară înfiinţarea unui sistem global de guvernare care să respecte şi să aplice implicaţiile principiului subsidiarităţii.

Lucian Farcaş
Educaţia socială şi formarea integrală a creştinului

În a doua jumătate a secolului al XX-lea, când Europa, dar şi întreaga lume, a încercat să vindece rănile profunde lăsate de cele două războaie mondiale, Biserica a recunoscut şi a reafirmat importanţa educaţiei conştiinţei sociale a creştinului, precum şi formarea lui integrală. În studiul de faţă, autorul prezintă şi analizează intervenţiile magisteriale din perioada postbelică, prin care Biserica a promovat un nou mod de raportare la lume. Ioan al XXIII-lea, în Mater et Magistra, evidenţiază necesitatea de a asimila şi a pune în practică doctrina socială a Bisericii, deoarece această învăţătură oferă soluţionări viabile la probleme oamenilor. Aceste directive sunt reluate de Compendiul de doctrină socială a Bisericii, ce precizează coordonatele formării laicilor, a candidaţilor la Preoţie şi a preoţilor. Pentru ca aceste imperative să nu rămână literă moartă, e necesară elaborarea unui itinerar pedagogic care să-i facă pe creştini să angajeze propria credinţă în realităţile temporare.

Mons. Aurel Percă
Actualitatea enciclicei "Humanae vitae"

În anul 2008 se împlinesc 40 de ani de la promulgarea enciclicei Humanae vitae despre reglementarea naşterilor. Acest document, ce a stârnit reacţii aspre şi dispreţuitoare, este valabil şi astăzi în baza caracterului profund raţional şi uman al principiului ce afirmă indisolubilitatea celor două semnificaţii ale actului conjugal: unire şi procreare. Mons. Aurel Percă reafirmă actualitatea problemelor din Humanae vitae. După ce prezintă geneza şi doctrina completă a acestei enciclice, autorul evidenţiază slujirea profetică a acestui document magisterial, ce devine evidentă prin proclamarea adevărului moral conform cu voinţa lui Dumnezeu, chiar şi atunci când acesta provoacă împotrivire făţişă. Această intervenţie magisterială nu este singulară, ci reprezintă expresia grijii şi a luptei permanente a Bisericii pentru apărarea drepturilor şi demnităţii omului de la conceperea până la moartea lui.

Robert Lazu
"Humanae vitae" şi criza vieţii morale în epoca modernă

Pe 25 iulie 1968, Papa Paul al VI-lea a publicat enciclica Humanae vitae, care a provocat reacţii explozive în exteriorul, dar şi în interiorul Bisericii. Robert Lazu, în articolul său, face un bilanţ al receptării şi al scandalului provocat de acest document magisterial, ilustrând principiile fundamentale afirmate de Papa şi contextul social şi religios ce a motivat astfel de prevederi. Într-o manieră personală, autorul indică marea provocare ce o constituie modelul de viaţă sponsală propus de Humanae vitae şi necesitatea catehezei ce are menirea să educe credincioşii în această materie a vieţii sexuale.

Isidor Chinez
Familia în slujirea vieţii. Paternitate responsabilă în "Humanae vitae"

La începutul anilor '60, în Europa se declanşează revoluţia sexuală, a cărei ideologie reducea familia la o instituţie pur umană, cu finalităţi imanente, în care sexualitatea era separată de procreaţie. Articolul pr. Isidor Chinez prezintă pericolele ce au periclitat integritatea familiei şi moralitatea relaţiilor dintre soţi şi care au determinat promulgarea enciclicei Humanae vitae. Acest document magisterial, în continuitate cu Conciliul al II-lea din Vatican, propune o viziune integrală despre om, subliniind dubla valoare a raportului conjugal, paternitatea responsabilă, importanţa autocontrolului pasional, necesitatea respectării legii morale şi folosirea conştiinţei drepte în interpretarea legii obiective. Aceste norme dobândesc o deosebită valoare atunci când sunt privite din prisma iubirii conjugale ce îi transformă pe soţi în colaboratori ai lui Dumnezeu.

RECENZII

Comentarii Momentan nu sunt comentarii. Poti fi primul care posteaza un comentariu.

Posteaza comentariu

Nume (necesar)

Email (necesar)

Website

Imagine CAPTCHA
Enter the code shown above:

Calendar Catolic

Sâmbătă, 24 iunie 2017

Sfintii zilei
NAŞTEREA SF. IOAN BOTEZĂTORUL
Inima Neprihănită a Mariei
Liturghierul Roman
† NAŞTEREA SF. IOAN BOTEZĂTORUL 
Liturghie proprie, Gloria, Credo, prefaţă proprie
alb, P, LN
Lectionar
Is 49,1-6: Voi face din tine lumina popoarelor.
Ps 138: Te laud, Doamne, pentru că m-ai făcut o făptură atât de minunată.
Fap 13,22b-26: Ioan a predicat un botez al pocăinţei întregului popor al lui Israel.
Lc 1,57-66.80: Se va numi Ioan.
Meditatia zilei
† NAŞTEREA SF. IOAN BOTEZĂTORUL