en-USro-RO

| Login
23 octombrie 2017
 
Rezistenţa anticomunistă prin valori spirituale. Modele şi fapte (II)
Rezistenţa anticomunistă prin valori spirituale. Modele şi fapte (II)

An aparitie: 2010 Format: 17x24
Editie: I ISSN: 1453-8075
Pagini: 144 Pret: 9 lei

Cumpara online de la Libraria Sapientia
Vizualizeaza online aici.

Alexandru Zub

Aspecte spirituale în închisorile regimului comunist

Rezistenţa la opresiune şi supravieţuirea morală în închisorile regimului comunist s-au întemeiat, mai ales, pe credinţă, indiferent de confesiune, iar apartenenţa cultică nu a fost acolo un impediment pentru dialog şi convieţuire fraternă. În pofida imensei bibliografii, autorul evocă în acest articol doar câteva exemple dintr-o vastă cazuistică a cărei analiză se află abia la început. În prima parte a articolului, sunt enumerate o serie de studii memorialistice şi modalităţi de recuperare a faptelor din perioada comunistă, care au pus în evidenţă mai ales ororile, cruzimile, acţiunile sistemului respectiv. În partea a doua sunt preluate exemple de oameni din studiile respective care au avut aceeaşi soartă prin suportarea „calvarului” detenţiei.

 

Eduard Ferenţ

Apărarea identităţii noastre creştine, prilej de maturizare umană şi spirituală

 

Istoria a fost şi rămâne mater et magistra vitae. Ea învaţă că adesea, în timp ce ea se vremuieşte din cauza îmbătrânirii lumii, credinţa în Dumnezeu se întunecă, iar moravurile societăţii se moleşesc. Mai învaţă că, în timp ce fervoarea vieţii se vlăguieşte, cu toate acestea, Dumnezeu, conducătorul permanent al omenirii, în misterul îndurării sale, ridică noi personalităţi, îngrijindu-se astfel prin ele atât de întărirea credinţei, cât şi de reformarea moravurilor societăţii. În acest articol, părintele Ferenţ scoate în evidenţă evenimente şi personalităţi care reprezintă stări de spirit trăite de înaintaşi. Din aceste stări se poate remarca faptul că, pe parcursul istoriei recente, nevoia de a-şi apăra identitatea umană şi creştină i-a făcut pe mulţi să reziste chiar până la sacrificiul vieţii. Această rezistenţă constituie momentul maturizări ca oameni şi creştini.

 

Emil Dumea

Biserică şi stat în România contemporană

În articolul acesta, părintele Emil Dumea sintetizează relaţia dintre statul român şi Biserică în secolul al XX-lea. Prin menţionarea dispoziţiilor constituţionale de după crearea statului român modern şi adoptarea primei constituţii, cea din 1866, şi până în zilele noastre, autorul ierarhizează importanţa confesiunilor din România, primul loc revenindu-i Bisericii Ortodoxe Române, prin majoritatea populaţiei care îi aparţine, fapt explicat prin dezvoltarea comună, alăturată dintre instituţiile Bisericii Ortodoxe Române şi istoria progresivă a formării statului român, din Evul Mediu până astăzi. Istoria juridică a României pune în evidenţă împletirea continuă dintre cele două instituţii: acesta este motivul pentru care Biserica Ortodoxă Română păstrează o poziţie privilegiată, iar statul îi apără şi îi promovează interesele.

 

Dănuţ Doboş

Justiţia politică şi „vinovăţia” de a fi catolic în anii regimului comunist

 

În ultimii ani, Departamentul de Cercetare Istorică de pe lângă Episcopia Romano-Catolică de Iaşi a abordat o serie de teme de istorie recentă, cu precădere din perioada 1948-1964, care a coincis cu anii regimului stalinist al lui Gheorghe Gheorghiu Dej. În prezentul articol, Dănuţ Doboş, membru al acestui departament, rezumă munca şi rezultatele de până acum cu privire la aceste teme, obţinute prin analiza documentelor de arhivă descoperite. Totuşi, dezamăgit, autorul ajunge la concluzia că victimele comunismului nu sunt percepute drept modele de toată lumea, justiţia a închis capitolul reabilitărilor juridice, autorităţile le ignoră, la fel ca şi opinia publică, cărţile de istorie de asemenea, noile generaţii nu le cunosc aproape deloc, iar anumite voci tributare trecutului le impietează şi astăzi memoria, amplificând astfel crimele de care s-a făcut vinovată Securitatea.

 

Violeta Barbu

Memoria totalitarismului dintr-o perspectivă catolică. O dezbatere istorică

Ca experienţă antropologică a ceea este trecător, memoria depinde de semnificaţiile concrete ale transferului de la generaţie la alta. Prof. Violeta Barbu vrea să scoată în evidenţă discrepanţele ce există între perspectivele secularistă şi catolică cu privire la memoria totalitarismului secolului al XX-lea, cu cele două feţe ale sale, fascismul şi comunismul. În prima parte a articolului, menţionează şi analizează abordările clasice ale filozofiei politice ale unor faimoşi autori, precum Hannah Arendt, Thomas Mann, Walderman Gurian etc. Tot în prima parte, este abordată istoria concepţiilor despre cele două forme de totalitarism, din timpul Războiului Rece şi până astăzi. În a doua parte, autorul susţine că modelul de filozofie politică al unui unic totalitarism cu două feţe bazat pe diferenţe istorice trebuie să fie redimensionat în acord cu modelul european cultural al diversităţii, recunoscut ca un factor definitoriu al identităţii Europei reunite. Acest model cultural a fost reliefat de către magisteriul Bisericii Catolice prin enciclicele Papei Ioan Paul al II-lea. Totodată, sunt scoase în evidenţă unele contribuţii istorice ale papei.

 

Ioan Mitrofan

După 20 de ani. Evidenţe şi ocultări ale persecuţiei Bisericii Greco-Catolice Române Unite cu Roma din 1948 şi până astăzi

 

Reprezentantul Bisericii Române Unite cu Roma la simpozion, pr. Ioan Mitrofan, susţine în această conferinţă cauza acestei Biserici presecutate de-a lungul istoriei sale relativ scurte, cu puţin peste 300 ani. Prima parte a articolului este o periodizare sistemaitcă a acestei istorii cu scopul de a sublinia faptul că Biserica Greco-Catolică din România este o instituţie cu o istorie bogată în evenimente, chiar dacă nu întotdeauna fericite, mai ales în a doua jumătate a secolului trecut, când a participat la marea competiţie a rezistenţei în faţa sistemului comunist impus în Europa Centrală şi de Est, alături de celelalte Biserici Unite, persecutate şi ele în acelaşi fel, alături şi de Biserica Romano-Catolică în diferitele sale nuanţări naţionale. Autorul îşi descrie prezenţa la simpozion nu ca istoric, ci ca martor al istoriei recente a Bisericii Române Unite cu Roma. În partea a doua este dezbătută problema dialogului dintre Biserica Romano-Catolică şi Biserica Ortodoxă, dintre Biserica Greco-Catolică şi Biserica Ortodoxă. În continuare, sunt prezentate aspecte pozitive ale eliberării de sub comunism pentru Biserica Română Unită cu Roma. Iar în final, autorul îşi descrie activitatea sa de preot greco-catolic în perioada comunistă.

 

George Enache

Berdiaev şi comunismul

În acest articol, autorul propune spre discuţie aspectele Bisericii, motivele pentru care a fost persecutată în epoca comunistă, precum şi contradicţiile din ideologia comunistă, subliniate de Nikolai Berdiaev (1874-1948), filozof rus care, în opera sa, s-a ocupat îndeosebi de filozofia religiei. Lupta comuniştilor împotriva creştinismului înseamnă o surpare a elanului cvasispiritual din ei înşişi, ceea ce îi îndeamnă să schimbe total faţa lumii, întrucât, distrugându-şi rădăcinile înfipte adânc în trecutul creştin, nu fac altceva decât să făurească o lume mecanică şi atee. Un detaliu important al articolului îl reprezintă definirea Bisericii ca o emanaţie a dumnezeirii, ca urmarea unui proces divino-uman. Noţiunea de Biserică are două înţelesuri diferite, pe de o parte, trupul mistic al Mântuitorului şi realitatea sa spirituală, iar, pe de altă parte, un fenomen social şi o instituţie socială strâns legate de stat, fiinţând în paralel, având un drept şi o economie proprie.

 

Adrian Petcu

Strategii ale Patriarhului Justinian Marina pentru organizarea şi dezvoltarea monahismului ortodox în perioada comunistă

 

Problema monahală, izbucnită odată cu reforma domnitorului Alexandru Ioan Cuza, prin care mănăstirile erau lipsite de proprietăţile funciare, a pustiit mănăstirile, astfel încât la începutul secolului al XX-lea mai existau doar câteva mănăstiri care abia funcţionau. După Al Doilea Război Mondial, la începutul instaurării regimului comunist, un rol important în privinţa rezolvării acestei probleme avea să-l joace patriarhul Justinian Marina. Studiul d-lui dr. Adrian Nicolae Petcu îşi propune să sublinieze rolul pe care l-a avut patriarhul menţionat în organizarea şi dezvoltarea monahismului ortodox în perioada comunistă. Cu toate că era văzut ca un colaborator al Partidului comunist, patriarhul Justinian Marina a înşelat orice aparenţă prin reformele puse în aplicare pentru a reînvia spiritul monahal ortodox, cu scopul de a forma cadre de elită în rândul monahilor, care să constituie armata de viitor a monahismului românesc.

 

Wilhelm Dancă

Rugăciunea şi căderea comunismului în România

Minunea care a avut loc în decembrie 1989, aşa cum a definit Doina Cornea, o cunoscută figură a rezistenţei anticomuniste române, evenimentele din anul respectiv, au reprezentat o victorie a valorilor spirituale asupra idealurilor materialiste şi ateiste. În articolul de faţă, părintele Wilhelm Dancă propune, pe linia acestei personalităţi, o înţelegere mai clară a termenului de minune în raport cu evenimentele din decembrie 1989. Folosindu-se de memoriile unor eroi ai rezistenţei anticomuniste şi făcând apel la amintirile sale personale, părintele vrea să scoată în evidenţă contribuţia factorului spiritual, în special factorul rugăciunii, la căderea comunismului. De aceea, analizează acest factor din trei perspective diferite: rugăciunea ca formă de rezistenţă în faţa răului, rugăciunea ca portiţă de ieşire dintr-o lume închisă şi rugăciunea ca spaţiu de întâlnire cu Dumnezeu. Pentru Biserica Catolică, viaţa trăită în comunism a fost ca o zi la asfinţit ce nu se mai termina. Însă, jertfele fizice şi spirituale ale credincioşilor şi preoţilor au pregătit bucuria redobândirii libertăţii.

 

PROFILE ISTORICE

CĂRŢILE NOASTRE           

Comentarii Momentan nu sunt comentarii. Poti fi primul care posteaza un comentariu.

Posteaza comentariu

Nume (necesar)

Email (necesar)

Website

Imagine CAPTCHA
Enter the code shown above:

Calendar Catolic

Luni, 23 octombrie 2017

Sfintii zilei
Sf. Ioan din Capistrano, pr. *
Liturghierul Roman
Luni din săptămâna a 29-a de peste an
Liturghie la alegere, prefaţă comună
verde (alb), I
Lectionar
Rom 4,20-25: Ce a fost scris va fi considerat şi pentru noi, care credem în el.
Ps Lc 1,69-70.71-72. 73-75: Binecuvântat să fie Dumnezeul lui Israel, căci a vizitat poporul său.
Lc 12,13-21: Cele pe care le-ai pregătit ale cui vor fi?
Meditatia zilei
Luni din săptămâna a 29-a de peste an